Sfantul Grigore hosevitul EPISCOPIA ORTODOXĂ ROMÂNĂ A SPANIEI ŞI PORTUGALIEI PAROHIA ORTODOXĂ ROMÂNĂ “SFÂNTUL CUV. GHEORGHE HOZEVITUL” MANZANARES (CR) CALLE DE SAN MARCOS, Nr. 5A Preot paroh: Gheorghe-Cristian Cucul Mobil: 0034 622 562 797

sâmbătă, 12 mai 2012

MOSNEAGUL



Langa un sat un biet mosneag
Chinuit de vremuri grele
Isi facuse un bordei
Din pamant si din nuiele

Chiar la marginea padurii
La tulpina unui fag
In mijlocul naturii
Locuia bietul mosneag


Chinuit asa sarmanul
Isi ducea al viatii fir
Pana cand lo duce Domnul
Din bordei in cimitir

Si din cand in cand cu jale
Inspre sat pornea mosneagul
Imbracat cu sacul in spate
Sa cerseasaca de mancare

Si in loc sa multumeasca
Spunea vorba care-I place:
“Cine-si da lui isi da
Cine-si face lui isi face…”

An cu an trecura iute
Multi inainte lui murira
Pe el harul si iubirea
Domnului il sprijinira

Si din cand in cand cu jale
Inspre sat pornea mosneagul
Fara a schimba sarmanul
Satul,carja si sumanul.

Il stia de mult tot satul
Si la orice sarbatoare
Cei cu inima curata
Ii dau ceva de mancare.

El in loc sa multumeasca
Le spunea plecand cu pace
“Cine isi da, lui isi da
Cine-si face, lui isi face…”

Intr-o zi o gospodina
Din zisa societate
Se gandii cum sa amuteasca
Glasul celui cersetor
Ce cersea de-atata vreme
Pe la poarta tuturor.

Repede facu o paine
Din faina cea mai alba
Si puse intransa otrava
Si apoi o coapse in graba.

Cand mosneagul era la poarta
Ia dat painea otravita
Si inca inima tresalta
Ca de-acuma cersetorul
Un mai vine pe la poarta.

Iar mosneagul isi ia darul
Privindul cu bucurie
Vazand painea cea frumoasa
Se gandi sa o mai tie

Isi repeta apoi zicala
Care asa de mult ii place:
“Cine isi da, lui isi da
Cine-si face, lui isi face…”

Dupa ce colinda satul
Se intoarce la bordei
Obosit se odihneste
Pe un scaunel de tei.

Nu se-aseaza bine mosul
Ca apare pe carare
Venind de la vanatoare
Un flacau voinic din sat
Obosit si rupt de foame
Dupa el venea un caine
Ratacise prin padure
Fara nici un pic de paine.

Ajungand langa bordei
Intreba cu mirare
Mosule sa un te superi
Un ai ceva de mancare?

Cum sa un, raspunse mosul
Chiar acum am fost in sat
Si chiar mama dumitale
O paine alba mi-a dat.

Iat-o taie si mananca
Potoleste-ti foamea in pace
Caci: ”Cine isi da, lui isi da
Cine-si face lui isi face”

Dupa ce manca feciorul
Multumit pleca spre sat
Fara-a banuii sarmanul
De ceea ce s-a intamplat.

Ajungand acasa bine
Maica-sa la imbratisat
Se dezbraca si in fine
La masa se aseza.

Nici un se aseaza bine
Cand deodata feciorul
Se ridica in picioare
Vai! Mie rau draguta mama
Mama mor, totul ma doare

Maica-sa se ingrozeste
El se zbate disperat
Ce ai? il intreaba mama
Spune-i mamei ce ai mancat?

N-am mancat, raspunse fiul
Decat painea cea fromoasa
Ce ai dat la cersetor
Astazi cand a fost acasa.

Un fior groaznic atuncea
Inima mamei cuprinde
Fiul ei isi da sfarsitul
Si in fata ei se stinge.

Ingrozita se arunca
Peste al fiului ei fata
Si cu mana tremuranda
De gatul lui se agata.

Apoi isi priveste fapta
Corpul fiului raceste
Iata acum cum Cel din ceruri
Orice fapta rasplateste.

Si in ureche ii rasuna
Glasul care un mai tace:
“Cine isi da, lui isi da
Cine-si face lui isi face…”


Sursa: autor necunoscut

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu