Sfantul Grigore hosevitul EPISCOPIA ORTODOXĂ ROMÂNĂ A SPANIEI ŞI PORTUGALIEI PAROHIA ORTODOXĂ ROMÂNĂ “SFÂNTUL CUV. GHEORGHE HOZEVITUL” MANZANARES (CR) CALLE DE SAN MARCOS, Nr. 5A Preot paroh: Gheorghe-Cristian Cucul Mobil: 0034 622 562 797

vineri, 20 iulie 2012

„Cine vede sfinţii pictaţi de Grigorescu îşi doreşte să devină călugăr“

 În ajunul pomenirii Sfântului Prooroc Ilie au debutat la Mănăstirea Agapia din judeţul Neamţ o serie de manifestări cultural-duhovniceşti, ce se vor desfăşura pe durata a trei zile şi care vor marca prăznuirea a 370 de ani de la sfinţirea temeliei bisericii, 150 de ani de la sfinţirea picturii acesteia, precum şi pomenirea lui Nicolae Grigorescu, pictorul bisericii, de la a cărui trecere la cele veşnice se împlinesc mâine, 21 iulie, 105 ani.

Ieri-dimineaţă a fost săvârşită Sfânta Liturghie, după care s-a oficiat slujba Aghezmei. La ora 10:00 a sosit Înalt Preasfinţitul Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, care a sfinţit noul muzeu al Mănăstirii Agapia, denumit Muzeul de Artă "Nicolae Grigorescu".
Conform celor spuse de Eva Giosanu, muzeograf şi cercetător antropolog la Palatul Culturii din Iaşi, prin ale cărei eforturi a fost reorganizat muzeul, din punct de vedere conceptual, noul muzeu al Mănăstirii Agapia ilustrează îndemnul Sfântului Benedict de Nursia, "Roagă-te şi munceşte!", care surprinde cel mai bine esenţa vieţii monahiilor de la Agapia.
Muzeul este amenajat în mai multe încăperi şi prezintă materiale documentare (fotografii, manuscrise), colecţia de veşminte şi covoare ţesute în mănăstire, colecţia de icoane pictate de Nicolae Grigorescu, pomelnicele ctitorilor şi alte obiecte de cult din patrimoniul mănăstirii.
De asemenea, în muzeu pot fi văzute foarfeci şi şuviţe din părul monahiilor care şi-au închinat viaţa slujirii lui Hristos întru feciorie, dar şi alte obiecte care vorbesc despre viaţa de altădată a monahiilor de la Agapia.
"Pictura lui Grigorescu motivează. Sfinţii lui Grigorescu sunt tineri, sinceri şi râvnitori, cum el însuşi era la vârsta la care a pictat biserica Mănăstirii Agapia. Cine vede sfinţii pictaţi de Grigorescu se îndrăgosteşte de viaţa duhovnicească, îşi doreşte să devină călugăr, a spus Eva Giosanu, prezentând camera muzeului dedicată icoanelor pictate de Nicolae Grigorescu.
"Casa Vlahuţă", deschisă vizitatorilor
După admirarea tuturor exponatelor din noul muzeu, Înalt Preasfinţitul Teofan împreună cu pelerinii prezenţi au mers la Casa Memorială "Alexandru Vlahuţă", unde a fost săvârşită, de asemenea, o slujbă de sfinţire. Legătura lui Alexandru Vlahuţă, autorul celebrei opere "România pitorească", cu Mănăstirea Agapia se explică prin faptul că atât mama, cât şi o soră de-a sa au depus voturile în această mănăstire. Nou deschisa "Casă Vlahuţă" oferă şansa vizitatorilor care-i vor trece pragul să intre în intimitatea culturală şi duhovnicească a unuia dintre cei mai mari prozatori români de la cumpăna veacurilor XIX-XX, o casă în care au păşit I. L. Caragiale, Constantin Stere, Barbu Ştefănescu Delavrancea, George Coşbuc sau Octavian Goga.
Maratonul cultural a continuat cu lansarea a două volume excepţionale apărute la Editura Doxologia a Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, care aduc în prezent strălucite frânturi din istoria Mănăstirii Agapia: albumul "Grigorescu la Agapia", semnat de d-na Marina Sabados, şi un volum de versuri alcătuite de schimonahia Xenia, vieţuitoare în Mănăstirea Agapia la începutul veacului al XIX-lea.
Albumul "Grigorescu la Agapia" a fost prezentat de d-na conferenţiar Ioana Beldiman, de la Universitatea de Arte din Bucureşti, care a evidenţiat valoarea excepţională a lucrării semnate de d-na Marina Sabados.
Al doilea volum lansat ieri, intitulat "Versuri religioase şi morale", reuneşte o serie de poeme alcătuite de schimonahia Xenia, fiica unui "boiernaş" ieşean, care a trăit în Mănăstirea Agapia la începutul anilor 1800. Ineditul acestei apariţii editoriale vine din faptul că manuscrisul, necunoscut până la descoperirea petrecută în urmă cu câţiva ani, conţine versuri scrise în graiul moldovenesc, aşa cum era acesta la începutul veacului al XIX-lea. După afirmaţiile istoricului N. A. Ursu, schimonahia Xenia poate fi considerată prima poetă cultă din literatura română.
În cuvântul rostit la încheiere, IPS Teofan a evidenţiat faptul că, în viaţa mănăstirească, separaţia dintre trecut şi prezent, dintre nou şi vechi nu este atât de fermă ca în societate. Din acest motiv, atât pictorul Nicolae Grigorescu, cât şi schimonahia Xenia sunt simţiţi ca fiind contemporani de cei care trăiesc azi în Duhul lui Hristos. "Îndemn pe măicuţele care trăiesc în Mănăstirea Agapia să stăruie în viaţa de sfinţenie, ca mănăstirea să rămână în continuare un loc în care să se odihnească Dumnezeu, cei care vieţuiesc aici şi cei care, pentru o oră sau mai multe, vor poposi în acest aşezământ", a spus IPS Teofan, felicitând-o pe stareţa Mănăstirii Agapia, stavrofora Olimpiada Chiriac, pentru ostenelile depuse la înnoirile aduse mănăstirii în ultimii ani.
Astăzi, 20 iulie, începând cu ora 8:00, Înalt Preasfinţitul Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, Preasfinţitul Corneliu, Episcopul Huşilor, Preasfinţitul Ioachim, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Romanului şi Bacăului, alături de un sobor de preoţi şi diaconi, vor resfinţi biserica mare a mănăstirii cu hramul "Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil".
La finalul Sfintei Liturghii se va săvârşi slujba Parastasului pentru ctitorii sfântului lăcaş şi pentru pictorul Nicolae Grigorescu.
Mâine, 21 iulie, de la ora 7:00, va avea loc o procesiune închinată Sfinţilor Rafail şi Partenie, care se va desfăşura de la Mănăstirea Agapia până la Schitul Agapia Veche. (N.P.)
Sursa: Ziarul Lumina.ro

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu